“MunÅ£i, râpi, codri, goluri: spre ele trec pe drumul de lângă apa Frumoasei oierii ca să-ÅŸi aÅŸeze stânile. Se duc cu caii, asinii ÅŸi tărhatul, mânând ciurdele Å£igăi, cântând lin în singurătate din tălăngile de aramă. MiÅŸcarea aceasta de la vale în piscuri o fac de mii de…
MoÅŸul Gheorghe Lazăr, cum i se spune până astăzi, s-a născut în comuna Åžugag, judeÅ£ul Alba, în anul 1846. Când avea vârsta de 24 de ani, părinÅ£ii săi l-au căsătorit ÅŸi l-au lăsat moÅŸtenitor averii lor. A trăit cu femeia sa, Pelaghia, aproape 20 de ani, fiind binecuvântat de…
Mănăstirea ÈšeÈ› din cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Alba Iulia îÅŸi are începuturile in anul 1952, când Părintele Ghenadie Marciu, călugărit de către Arsenie Boca, începe sa ridice o Biserica in Poiana de la ÈšeÈšu. Schitul a fost părăsit, din motive politice, fiind reînfiinÅ£at in 1990, de către Părintele Sofronie Boboia.Mai departe...
Stând noi ÅŸi cugetând, ne-am adus aminte că „Limba noastră-i vechi izvoade. / Povestiri din alte vremuri. / Si citindu-le’nÅŸirate, / Te-nfiori adânc ÅŸi tremuri.” AÅŸa e ÅŸi limba noastră, a ÅŸugăgenilor, limbă dulce, numai cântec, doina dorurilor noastre ce păstrează cuvinte vechi, transmise din tată în fiu, pe…
>Mihail Sadoveanu a fost vânător si pescar. Din hoinărelile lui cu puÅŸca si cu undiÅ£a s-a întors totdeauna cu ceva de preÅ£, cu mult mai de preÅ£ decât tolba bogata in prada sau un cos greu de peste. A cules perind boabele de aur, din care au răsărit apoi…
Pictorul Sava HENTIA (1848-1904), s-a născut la SebeÅŸel, la câÅ£iva kilometri de Sugag, aici gasim si un monument dedicat pictorului. A studiat la BucureÅŸti, Roma ÅŸi Paris ÅŸi a fost elevul lui Theodor Aman. A participat la Războiul de Independenţă (1877-1878) ÅŸi a fost considerat un adevărat…
Din Ionel Pop, „La Valea Frumoasei” “[…] Într-una din zile ne-a venit un oaspete. Era bătrânul Săndescu. Acest Săndescu a fost paznic de vânătoare în munÅ£ii aceÅŸtia, de când s-a ridicat flăcău până mai anii trecuÅ£i, când…
Doctor la Portile Raiului Nu sunt prea multi medicii de tara cu preocupari pentru cunoasterea si promovarea traditiilor din comunitatile in care traiesc si lucreaza. Rareori insa poti gasi autori care, apucandu-se de scrierea si publicarea cartilor, sa nu dea cu bata-n balta ori sa nu incerce a filosofa pe…
Categoria ÅŸi importanÅ£a rezervaÅ£iei - RezervaÅ£ie complexă; cuprinde lacul ÅŸi mlaÅŸtina de la intrarea apei în lac, precum ÅŸi circul glaciar Åžureanu ce formează un cadru deosebit de pitoresc. Totodată aici se păstraază un fragment de rariÅŸte de limită cara împreună cu mlaÅŸtina din avale conservă o flora ÅŸi faună…
Noi am fost munÅ£i înalÅ£i cu piscuri pleÅŸuve, înfipte în cerul senin al dimineÅ£ilor de basm.Noi am fost pajiÅŸti ÅŸi păşuni unde baciul, lăcrimănd de dorul băciÅ£ei lui, îÅŸi cânta doina din fluierul de soc.Noi am fost cărări ÅŸi poteci de munte pe care haiducul hăituit de poteră îÅŸi zorea…
Cine s-ar fi gândit ca urmaÅŸul ÅŸugăgeanului MoÅŸ Cernat locuieÅŸte în Râmnicu Vâlcea? Nu este vorba de vreun urmaÅŸ de sânge ci de unul din urmaÅŸii în artă ai marelui meÅŸter. El se numeÅŸte Constantin Manoli, are 71 de ani ÅŸi de 40 de ani realizează produse sculpate în lemn ÅŸi cu modele asemeni regretatului Nicolae Cernat: furci de tors lâna, linguri, troiÅ£e, căuce, crucifixe, solniÅ£e. Purtând un nume predestinat, Manoli, meÅŸterul are la bază trei ÅŸcoli populare de artă: Muzică, Arte Plastice ÅŸi Regie-Teatru, dar inspiraÅ£ia în sculptură a dobândit-o de la meÅŸterul Cernat.
Capâlna, sat în com. Sasciori (jud. Alba), pe teritoriul caruia pe "Dealul Cetatii" s-a cercetat cetatea dacica (sec. 1 a. Chr. - 2 p. Chr.) (610 m alt.) Acesta se înalta în stânga Sebesului, legat fiind de restul înaltimilor cu o sa îngusta si marginit de doua pâraie: Valea Gargalaului si Pârâul Râpii. Saua de legatura a fost barata de daci (în ordinea enumerarii) cu sant (larg la gura de 5 si adânc de 1 m), val semilunar (lat la baza de 11 si înalt de 1 m) cu sant interior (larg la gura de 3,50 si adânc de 0,50 m), val semilunar (lat la baza de 6 si înalt de 1,50 m) cu sant interior (larg la gura de 2,50 si adânc de numai 0,40 m) si o palisada.
Cetatea de la Capalna constituie una dintre verigile lantului de fortificatii de pe cele doua versante ale Carpatilor, menit sa supravegheze principalele treceri peste munti. Capalna si Banita sunt cele doua cetati incluse in patrimoniul UNESCO ca parti ale sistemului defenisv dacic, dar care nu se afla in muntii Orastiei, centrul regatului. Fortificatia, amplasata in hotarul satului Capalna, judetul Alba, pe un deal cu pante abrupte cu altitudinea maxima de 687 metri, a intrat relativ tarziu in literatura de specialitate, mai exact, la sfarsitul secolului trecut. Toponimul „Cetate” indica insa ca localnicii aveau de mult timp cunostinta de existenta ruinelor.
personalitate. Pe lânga ca ocupa o suprafata mare (2000kmp.), are de toate: varietate peisagistica extraordinara, petrografie complexa, o geomorfologie aparte - are, cu alte cuvinte acea "atmosfera" unica, inegalabila care ne bucura sufletele. Cine l-a parcurs, cu siguranta va mai reveni!
Varietatea aceasta peisagistica face ca într -un fel sa arate masivul în zona cetatilor dacice, si în cu totul alt fel în zona lacului glaciar Sureanu. Lacul acesta, mic în comparatie cu Bucura sau Zanoaga, mi se pare în schimb, cel mai frumos lac glaciar din România. Poate Netisul din Bloju sa se apropie de el ca frumusete.
Vârful lui Patru - cel mai înalt punct al masivului (2130 m.) - poate constitui obiectul unei frumoase excursii, în orice anotimp.
